\u00cen fiecare an, istoricul Cosmin C. Rusu, lector la Facultatea de Istorie \u0219i Filosofie UBB, asigur\u0103 un tur ghidat \u00een limba rom\u00e2n\u0103. El este ajutat \u00een realizarea lui de Asocia\u021bia \u201eVechiul Cluj\u201d, sub egida Zilelor Culturale Maghiare din Cluj, pe care le apreciaz\u0103 \u0219i la care particip\u0103 negre\u0219it, \u0219i ca admirator, dar \u0219i cu ochiul lucid \u0219i cu pu\u021bin regret c\u0103 exemplul acestui festival nu este urmat. \u00cent\u00e2lnirea de anul acesta, cu tema \u201eDe la Clujul maghiar la maghiarii clujeni. Repere culturale \u0219i de patrimoniu\u201d, a avut pornirea la ansamblul statuar Matia Corvin din Pia\u021ba Unirii. <\/p>\n\n\n\n
Iar domnul profesor \u0219i-a \u00eenceput excursul cu o serie de \u00eentreb\u0103ri provocatoare adresate publicului. \u201eDe ce ne este cel mai fric\u0103?\u201d.<\/em> \u201eDe str\u0103ini, de necunoscut\u201d <\/em>a fost unul din r\u0103spunsurile acceptate. \u201eStr\u0103inul este cel pe care nu \u00eel cunoa\u0219tem, nu \u00eel \u00een\u021belegem. Separ\u0103rile nu ne fac bine. Cea mai mare \u0219i mai complex\u0103 bog\u0103\u021bie a unei comunit\u0103\u021bi este diversitatea\u201d,<\/em> a amintit profesorul clujean. Este convins, \u0219i practic\u00e2nd o maieutic\u0103 \u00een r\u00e2ndul publicului ascult\u0103tor, c\u0103 \u0219tim pu\u021bine despre istoria ora\u0219ului, despre personalit\u0103\u021bile din regiune, de orice origine, din orice perioad\u0103, c\u0103 nu cunoa\u0219tem istorie local\u0103. C\u0103 se mai pot \u00eens\u0103ila c\u00e2teva fraze despre Cluj dup\u0103 1918, dar \u00een spate se casc\u0103 h\u0103ul. \u0218i atunci Cosmin Rusu roste\u0219te tare, clar \u0219i rar: \u201eCum te raportezi la propriul ora\u0219 c\u00e2nd nu \u0219tii nimic despre el?\u201d<\/em>. <\/p>\n\n\n\n O discu\u021bie despre antichitate pune lucrurile la punct: \u201eNu a existat niciun Cluj roman, a existat o Napoc\u0103 roman\u0103, despre care avem date foarte pu\u021bine, c\u00e2teva funda\u021bii, urme de canalizare. Clujul apare ca a\u0219ezare \u00eenspre 1150\u201d<\/em>. \u201eS\u0103 \u0219ti\u021bi c\u0103 \u00eemi programez turul acesta atent s\u0103 fie \u00een jurul datei de 19 august, adev\u0103rata zi a ora\u0219ului c\u00e2nd Carol Robert de Anjou declar\u0103 localitatea ora\u0219 liber regesc\u201d,<\/em> a mai m\u0103rturisit el. Ora\u0219ele liber-rege\u0219ti erau ora\u0219e care ie\u0219eau de sub controlul nobilimii, care beneficiau de anumit\u0103 autonomie. \u201eDoar c\u0103 ora\u0219ul nostru pierde acest statut, care \u00eei este reacoradat de c\u0103tre Matia Corvin\u201d.<\/em><\/p>\n\n\n\n \u00cen secolul al XIV-lea, reprezenta\u021bii ora\u0219elor liber rege\u0219ti puteau participa la Dieta Ungariei. Titlul de ora\u0219 liber regesc, Liber regia civitas, s-a p\u0103strat p\u00e2n\u0103 la Revolu\u021bia de la 1848, un titlu mai mult onorific \u00een anii s\u0103i din urm\u0103. \u201eClujul era un ora\u0219 de factur\u0103 maghiar\u0103 \u00een secolul XV, iar argumentul meu st\u0103 \u00een popula\u021bia majoritar\u0103, dar \u0219i \u00een faptul c\u0103 alte etnii ale ora\u0219ului acceptau sau chiar doreau s\u0103 poarte nume maghiare.\u00a0G\u00e1sp\u00e1r Heltai era n\u0103scut Kaspar Helth, sas, a \u00eenv\u0103\u021bat maghiara ca adult. Francisc David era \u00een german\u0103 Franz David, avea tat\u0103l sas. Tuturor le-a convenit s\u0103 devin\u0103 maghiari\u201d.<\/em> <\/p>\n\n\n\n A mai pomenit domnul profesor despre vecin\u0103t\u0103\u021bile ora\u0219ului cu satul Sf\u00e2ntul Petru, sat \u00eenfiin\u021bat de dinastia arpadian\u0103, de cele cinci comunit\u0103\u021bi ale ho\u0219tezenilor, prilej ca s\u0103 recomande o vizit\u0103 la Muzeul Ho\u0219tezenilor, pe care \u00eel consider\u0103 singurul muzeu al ora\u0219ului, frumos organizat, pe care \u201edeciden\u021bii, nu edilii\u201d, a punctat el, nu se \u00eenvrednicesc s\u0103 \u00eel completeze cu un altul mai bun. A\u0219a c\u0103 dup\u0103 o or\u0103 (dintr-un tur anun\u021bat de o or\u0103 jum\u0103tate) abia se pleca din Pia\u021ba Unirii. S-a continuat pe Uli\u021ba Maghiarilor, cu marcarea aspectelor semnificativ din via\u021ba religioas\u0103 – catolicismul franciscan \u0219i igna\u021bian (iezuit) luteranism, unitarianism, calvinism. <\/p>\n\n\n\n Turul s-a \u00eencheiat la Biserica de pe strada Lupilor (Kog\u0103lniceanu), Cosmin Rusu spun\u00e2nd c\u0103 a\u0219a ar trebui s\u0103 se numeasc\u0103 actuala strad\u0103 \u201e\u00cemi place Conu Mihalache, \u00eel respect, dar nu are nicio leg\u0103tur\u0103 cu Clujul. Strada asta are un nume vechi foarte frumos, ar trebui s\u0103 \u0219i-l recapete\u201d<\/em>. \u0218i, uite a\u0219a, problematiz\u00e2nd \u0219i \u00eentreb\u00e2nd, publicul a primit explica\u021bii, dar a \u0219i r\u0103mas cu mintea la altele. Din care se vor mai rezolva \u00een tururile viitoare.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" \u00cen fiecare an, istoricul Cosmin C. Rusu, lector la Facultatea de Istorie \u0219i Filosofie UBB, asigur\u0103 un tur ghidat \u00een limba rom\u00e2n\u0103. Tema de anul acesta: \u201e\u201eDe la Clujul maghiar la maghiarii clujeni. Repere culturale \u0219i de patrimoniu\u201d<\/p>\n","protected":false},"author":8,"featured_media":8787,"comment_status":"closed","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_acf_changed":false,"footnotes":""},"categories":[118],"tags":[],"class_list":["post-8786","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-stiri"],"acf":[],"yoast_head":"\n