2026 este An Omagial Márton Áron în toată România prin decizia parlamentului. În tot acest timp, Biserica Romano-Catolică se află pe drumul de sanctificare a episcopului de Alba-Iulia, un drum început în 1989 și care continuă și azi. Acum se află în a doua etapă, cea de beatificare, care presupune trecerea la „fericiți”, cu un pas mai aproape de statutul de sfânt. Duminică după-amiază, în cadrul Zilelor Culturale Maghiare din Cluj, a avut loc o liturghie pentru beatificarea sa, la care a cântat Corul Magnificat din Budapesta, aflat în oraș pentru Bienala de Muzică Sacră Maghiară. A fost o liturghie cu caracter special, cu rugăciuni specifice, cum nu se ține în mod obișnuit, dar care face parte dintr-un șir de oficii sacre care se fac pe parcursul complicat, anevoios și dificil birocratic al trecerii unei personalități în rândul sfinților.

Împlinindu-se și cifra rotundă de 130 de la nașterea sa Parohia Romano-Catolică „Sfântul Mihail” din Cluj propune publicului mai multe programe prin care personalitatea, opera, amprenta și moștenirea episcopului să fie evocate. Astfel în curtea elegantă a Parohiei Romano-Catolice „Sfântul Mihail” se poate vedea expoziția „Întâlniri cu episcopul Márton Áron” (fotografii, documente oficiale, documente personale, obiecte, mărturii), iar în scuarul din fața Bisericii „Sfântul Mihail” se poate vedea pe panouri iluminate prezentarea „În apărarea adevărului și în slujba iubirii” (expoziție de panouri iluminate în piața din fața Bisericii „Sfântul Mihail”), în care viața episcopului Transilvaniei este trecută în revistă.

Privitorii vor putea vedea că nu a fost o viață comodă, așezată într-o funcție eclezială, ci una implicată în societate, zguduită de dramele istoriei. Veți putea afla de exemplu că, a fost rănit de trei ori în primul război mondial, la Doberdo de Lago, la Oituz și la Asiago. Prigonit de fasciști pentru sprijinul dat evreilor, a fost declarat personna non grata și s-a refugiat în România, că a înlesnit accesul la educație al câtorva tineri greco-catolici prin înscrierea la seminarul romano-catolic de la Alba-Iulia, printre ei viitorul cardinal Lucian Mureșan. Comuniștii l-au luat în vizor și a trecut prin temnițele comuniste de la Aiud și Sighet, a fost interogat, torturat și ajuns și la izolare. În 1955, la intervenția lui Petru Groza a fost eliberat, cu condiția să nu pună piciorul în București. Domiciliul obligatoriu la Alba-Iulia i-a fost ridicat abia în 1967.

Episcopul Márton Áron a fost fără îndoială un martir. Crucea sa a fost secolul XX.