Expoziția despre viespi este deschisă cu intrare liberă la Muzeul de Zoologie pe toată durata Zilelor Culturale Maghiare, îl are ca prezentator pe cercetătorul-biolog László Zoltán și este una fascinantă din toate punctele de vedere. Mai afli ce se întâmplă pe tăcute de mii de ani în lumea vie, și vezi cu ce se mai ocupă cu pasiune cercetarea biologică.

Protagonistele expoziției nu sunt viespile pe care le știm cu toții, de care ne ferim și împotriva cărora dăm cu  insecticid, ci cam 300 de specii de viespi din fauna planetei (deci și din cea autohtonă) care trăiesc în toate mediile (inclusiv în cel urban) și pe care nu le cunosc decât specialiștii, nu au marea majoritate denumiri populare, nu sunt agresive, nu au acele cu care să provoace înțepături dureroase și șocuri anafilactice, pentru că structura veninului și cantitatea cu care sunt dotate sunt nepericuloase. Ca și albinele solitare au culori și forme dintre cele mai variate, pot fi blănoase (acoperite cu perișori) sau golașe, și au în general cam doi milimetri jumătate.

Ce le face demne de cercetat? Au o formă de colaborare foarte interesantă cu foarte multe specii de plante (trandafiri, măceș, stejar). Când își depun larvele pe plantă, în urma contactului cu anume enzime animale, planta secretă substanțe speciale din care cresc adăposturi pentru dezvoltarea micilor ființe vii, adică planta le protejează, nu le percepe ca pe niște paraziți de care trebuie să scape. Colaborarea aceasta dintre floră și faună suscită interesul cercetătorilor biologi care spun că, dacă ar descoperi ce se întâmplă exact la nivel celular și genetic, dacă procesul ar fi descifrat complet, industria farmaceutică și medicina ar avea numai de câștigat, ba poate ar aduce și un premiu Nobel cercetătorilor.

Ceea ce vedem noi, profanii, pe plante legat de viespile galicole, sunt niște gogoloaie, care și ele sunt extrem de diferite de la plantă la plantă, „gale” le spun specialiștii, care nu afectează deloc planta, pe care, dimpotrivă, aceasta le-a secretat. Viespile galicole sunt prezentate în expoziție, pe panouri mari, în macrofotografii, pot fi văzute prinse pe lamele, și pot fi studiate la microscop, dar există și „listări 3D” supradimensioante. Viespile galicole sunt o taină și un miracol, așa cum e natura în general. Nu ne sunt dușmani, și se pare că și pe ele le ajută drăguțele hoteluri de insecte care se găsesc în comerț, sau pe care le puteți confecționa singuri. De asemenea, biologii ne asigură că galele de plante nu sunt parazite, nu distrug planta, nu sunt boli, nu trebuie îndepărtate. Ba mai mult, ei cred că acest proces dintre viespi și plante este unul simbiotic, doar că încă nu i-au descifrat mecanismul.