„De la Mohács la Bruxelles: Căutarea drumului Europei Centrale în secolul XXI”, masa rotundă de marți, 18 august, de la ora 17.00, din curtea Consulatului Ungariei, s-a ținut în întregime în limba română, toți ce trei invitați și moderatorul fiind vorbitori perfecți, ai unei limbi nuanțate, care au putut opera cu concepte de la cele mai simple la cele mai sofisticate, buni cunoscători ai istoriei, ai situațiilor geopolitice mai vechi și mai noi. Publicul prezent a ocupat tot spațiul alocat fix o oră.

În timpul întâlnirii s-au punctat multe aspecte importante. Ștefan Popescu, analist de politică externă, fost secretar de stat pentru afaceri externe, consideră că înfrângerea de la Mohács a transformat această parte de lume într-o provincie și că percepția nu s-a schimbat până azi. Tot domnia sa consideră că alianțele astăzi trebuie făcute altfel, fără resentimente și mitologii istorice, că o alianță Turcia – România – Ungaria ar putea fi pusă în discuție și ar fi benefică pentru toate părțile. Toată partea aceasta de Europă are nevoie de o reconfigurare a alianțelor, că depopularea ne afectează pe toți, că aduce o lipsă a specialiștilor, a competențelor, a credibilității. Tot el crede că în acest moment Polonia a făcut mulți pași înainte (desigur că și prin politici de stat) și că acum ea are atuuri care o aduc la masa discuțiilor marilor puteri, acolo unde nici Ungaria și nici România nu mai sunt chemate.

Radu-Albu Comănescu, lector univ. la UBB – Facultatea de Studii Europene, analist politic, spune că există o grămadă de cutume istorice care ne blochează buna colaborare și tratatele care ar putea fi benefice. În acest sens crede că ar trebui luate foarte în serios cărțile lui Sorin Mitu, care arată că românii s-au înțeles de cele mai multe ori cu vecinii lor, și că din această înțelegere au avut de câștigat toate părțile. Mai crede că epoca relațiilor scorțoase, a întâlnirilor oficiale s-a încheiat, că există situații în care politicienii de rang înalt pot discuta direct și că asta ar fi benefic pentru toate părțile.

Szenkovics Dezső – decan, conferențiar la Universitatea Sapientia – a spus că lucrurile practice sunt cele care ne unesc, că guvernele care iau măsuri izolaționiste sunt trecătoare, dar că în acest moment Autostrada Transilvania nu ajunge la Borș unde autostrada maghiară o așteaptă de ani de zile, că drumul ferat către Episcopia Bihorului e în reabilitare de prea mulți ani și nu dă semne că nu va mai întârzia, că România se izolează economic, că rămâne în urmă ca infrastructură și că declarațiile diplomației nu o salvează. Toată zona este în așteptare. Conflictul din Ucraina poate aduce o realitate complexă și complet neașteptată la granițele tuturor tărilor Mitteleuropei.

Consulul Horváth-Oszkó Miklós a recunoscut în final întâlnirea ca fiind una valoroasă, cu specialiști deschiși, care gândesc o dezvoltarea fiecărei țări în legătură cu evoluția regiunii, a Europei Centrale în general.