Expoziția „Cluj. Piețe, turnuri, reverii. Orașul Comoară în 130 de ani de cărți poștale” a avut vernisajul duminică, 16 august 2026, de la ora 17:00, în curtea Muzeului de Artă, în prezența celor doi colecționari, Gergely Balázs și Bense Jenő, și a curatorilor ei, Gál Zsófia și Vatány Bíborka. Expoziția se desfășoară în sălile de la parter din aripa de sud-vest a palatului.

Ea continuă inițiativa de acum doi ani, când cărțile poștale expuse tot la Muzeul de Artă s-au rezumat la cele care ilustrau Piața centrală a Clujului. Între timp arealul cuprins s-a extins cu alte piețe, străzi, clădiri reprezentative. Expoziția de anul acesta cuprinde 1.500 de exponate. Cu ajutorul lupelor atașate panourilor de expunere, publicul vizitator a putut plonja în cele mai idilice reverii despre oraș, să facă un tur imaginar al urbei în diverse perioade, în plin art nouveau, în modernism, să observe oamenii, portul lor, moda, atelajele, sărbătorile, comemorările, procesiuni, să îl vadă în șantier, în mișcare, în construcție și câte și mai câte. De fapt diversitatea este atât de mare încât poți avea orice reverie ți-ai alege. 

Un fapt ne-a atras atenția: sunt destul de multe ilustrate cu clădiri medicale, cu clinici și sanatorii probabil dintr-o necesitate ca internații (uneori cu săptămânile și lunile) să poată da un semn apropiaților despre locul în care se află. Prin urmare, o carte poștală nu era doar un prilej de împărtășire a bucuriei, de laude și felicitări, ci acoperea rolul practic al informării. Cum la fel de interesante ni s-au părut cărțile poștale care reprezentau clădiri bombardate în iunie 1942 de soldații aliați, de pe strada Horea, dar și de pe străzi mărginașe din zona gării. Erau menite să relateze o realitate tragică, unică, fără precedent. Au existat și cărți poștale cu membrii grupurilor profesionale sau ai diferitelor asociații, cu membrii unei familii, cu tablouri de absolvire a instituțiilor de învățământ. Foarte simpatice se dovedesc cele cu artiștii celebri locali. 

Tirajul lor este foarte diferit, unele (cele utilizate de oficialități, de membri ai corpului diplomatic, de militari de rang înalt) erau de folosință personală, restrânsă, pentru protocol, nu erau destinate comercializării, iar uneori au fost imprimate într-un singur exemplar. Viața cărților poștale a fost una vie, spune ceva despre modul de a relaționa, de a comunica al oamenilor, despre cum era perceput orașul, care erau comorile sale, cu care se mândrea, dar și care erau instituțiile sale foarte utile, spitale, școli, magazine, societăți de asigurare, bănci. 

Calitatea artistică a cărților poștale este și diferită, realizarea tehnică diferă, dar împreună sunt un tot reușit. Colecționarii și curatorii au atras atenția că aceste cărți poștale nu spun toată istoria orașulul, dar tot reflectă o parte a ei: „Cărțile poștale păstrate începând din 1896 nu urmăresc doar transformările, reconstrucțiile și modernizările aspectului orașului, ci oferă și o selecție aparte de imagini care surprind viața cotidiană a Clujului de odinioară, precum și evoluția artei realizării cărților poștale. Imaginile vechi ale orașului readuc în fața privitorilor locuri familiare în formele lor de altădată, fac din nou vizibile detalii dispărute și oferă vizitatorilor posibilitatea de a compara Clujul de ieri cu cel de astăzi”.

Ca vizitator al expoziției te simți și destinatar al cărților poștale. La expeditor, doi colecționari pasionați: Gergely Balázs și Bense Jenő.

Expoziția poate fi vizionată în perioada 16 august – 13 septembrie 2026.