Cafeneaua B’ART găzduiește în perioada Zilelor Culturale Maghiare din Cluj expoziția „Balázs Peter, pictorul Clujului”, căreia îi asigură un tur ghidat în română și maghiară. În cele două încăperi sunt expuse câteva zeci de tablouri, alături de obiecte personale ale artistului. Născut în satul Vlaha, a dovedit de copil un talent cu totul special la desen, astfel încât fetele de măritat consătence îi cereau desene pe care să le pună în lada lor de zestre.

Precocitatea artistică a fost remarcată în timpul lucrărilor de restaurare a bisericii din satul natal de către Szolnay Sándor și Szervátiusz Jenő, care îl aduc în atelierele lor din Cluj. Drumul său artistic începuse sub bune auspicii, sub protecția profesioniștilor. Trece apoi pe la școala de pictură din Baia Mare. Capătă experiență grafică în redacțiile ziarelor Villágosság și Igaszág (unde l-a dus Gáll Ernö). Între timp absolvă Institutul de Arte din Cluj și intră în uniunea de creație a artiștilor plastici la recomandarea sculptorului Ion Irimescu, ceea ce îi permite să intre în galeriile profesioniste, să aibă parte de expoziții personale. A lucrat mulți ani ca ilustrator al revistei Utunk.

Lucrările sale conțin multe peisaje urbane din Cluj, văzute cel mai adesea de la fereastra unui atelier pe marginea căruia sunt răsfirate fetiș instrumente de pictură și câteva obiecte populare (vase smălțuite, șterguri). Organizatorii expoziției pot spune și de la ce fereastră s-a redat peisajul urban, de la cea a casei lui, de la cea a biroului lui Kós Károly. Preferă ca loc de inspirație centrul orașului cu stradelele sale, cu case vechi, punctat de turle de biserică, un oraș fermecător, liniștit, așezat.

Balázs Peter amintește mereu în plastica sa de originile rurale, de faptul că e un băiat din Vlaha pe care talentul uriaș l-a adus la Cluj. Își pictează mama sobră, abstrasă, distantă, puțin tristă, într-o căldură uimitoare. Rămâne legat de meleagurile natale, cărora le dedică peisaje încărcate de dramatism și nostalgie, peisaje văzute de la distanță, cu bivolițele negre ale Vlahei ce pasc pe dealuri, o redare a peisajului transilvan în care tandrețea și sentimentul rătăcirii își spun cuvântul. Un alt model al picturii sale este soția, Körösi Ibolya, artist textil, pe care o redă cu mijloacele abstracționismului figurativ geometrizat, profund urbană, cosmopolită, o doamnă în toată puterea cuvântului atât ca prezență, cât și gestual. Pendularea între locul de origine, rămas oniric, îndepărtat, idilic, și cel de devenire, și el primitor și cald, într-o trecere firească, neabruptă, rămâne motivul principal al creației lui Balázs Peter, un motiv pe care, suntem siguri, mulți clujeni îl înțeleg și împărtășesc. 

Expoziția poate fi vizitată cu ghidaj în limba română miercuri, joi și vineri, de la 10:00 și de la 17:00.