Cornul abundenței. Luxul în lumea nobiliară transilvăneană, Mari fotografi din Transilvania (secolele XIX–XX) și Orbán Balász. Călătorie în Orient sunt cele trei expoziții cărora Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei le acordă ghidaj gratuit în limba română cu ocazia Zilelor Culturale Maghiare Cluj 2019.
Cornul abundenței… este o expoziție de obiecte de podoabă, rochii, pălării, bonete, evantaie, ținute de vânătoare și de gală, pantofi de atlas și cizme de paradă, bijuterii feminine și masculine, arme decorate cu sidef, piese de mobilier cu intarsii cu scene din romanele lui Walter Scott, gheridoane, centuri de toate felurile, rame de fotografii – toate având povestea lor legată de felul în care s-au executat, cui au aparținut și cum s-au recuperat și restaurat de le vedem astăzi. Este o poveste pe care muzeografii o știu prea bine și pe care o sintetizează ca fiind una a prețului plătit pentru lux și imagine. Publicul a putut să afle că pentru o singură ținută de bal se puteau da banii de pe o moșie; că pentru a organiza o vânătoare cum se cade, trebuia să ai cam 80 de ogari; că nu oricine avea voie să poarte anumite culori; că o rochie șofranie arăta că posesoarea era foarte bogată de vreme ce și-a permis să-și vopsească țesăturile cu șofran, o plantă care costa greutatea sa în aur; că pentru ținutele de bal se făceau împrumuturi care să întărească imaginea prosperității.
A doua expoziție este una de fotografii, din secolele XIX-XX. Sunt expuse fotografiile clujeanului Veress Ferenc, primul fotograf al Clujului, care filmează imagini ale orașului, imagini de șantier pe care femeile și copiii muncesc cot la cot cu bărbații, dar de la care s-au păstrat și mii de clișee pe sticlă de portrete. Developate și prelucrate în expoziție îi putem vedea pe conții Bánffy, unul dintre ei pozând într-o postură simpatic boemă, pe contele Imre Mikó, pe actrița iubită a lui Sándor Petőfi, pe scriitorul Mór Jókai care notase că își pune mari speranțe că fotografia realizată în urma vizitei la Cluj îl va înfățisa fercheș, pe Andrei Șaguna, mitropolit ortodox al Transilvaniei, Ioan Fechete-Negruţiu, canonic greco-catolic, director al Şcolii Normale din Blaj, botanistul Florian Porcius sau pe Ambrosiu Cheţianu, director gimnazial la Blaj. Urmează fotografii de la Bistrița în colaje ale lui Alexandru Roșu, ale lui Gábor Szabóde la Făgăraș și Suba Zoltán de la Baia Mare. Nu cele din urmă sunt fotografiile lui Samoilă Mârza de la Alba-Iulia de la 1 Decembrie, dar și de la alte activități zonale și serbări omagiale ale lui Avram Iancu sau ale lui Horea, Cloșca și Crișan.
A treia expoziție, însoțită de un documentar, este cea care îl omagiază pe Orbán Balázs. Este cel care a donat Societății Muzeului Ardelean o serie de artefacte care au stat mai târziu la baza constituirii colecției Muzeului Național de Istorie a Transilvaniei. La 17 ani a plecat către Constantinopol să rezolve împreună cu familia rescuperarea averii din partea bunicii de origine greacă. „A durat 12 ani ca să ajungă în posesia doar a unei părți din averea cuvenită, care încăpuse pe mâna localnicilor, dar fiind în zona Mediteranei, a folosit prilejul ca să facă o călătorie lungă în Egipt, Țara Sfântă și Grecia”, istorisește Melinda Mitu. Tânărul Balázs Orbán de 18 ani a cumpărat obiecte din piramide, obiecte de cult, și altele, printre care și coperțile minunate ale unei cărți de povești orientale. Ele sunt baza expoziției pe care clujenii o pot vedea până la sfârșitul lunii septembrie.
Ghidajele gratuite în limba română sunt asigurate de Diana Varga și Ioana Gruiță pentru prima expoziție și de Melinda Mitu pentru celelalte două. Următorul va avea loc miercuri, 21 august, de la ora 13:00.
