Pe suprafețele desenelor în cărbune și pasteluri realizate de Béla Gy. Szabó între anii 1931-1935 prind viață suburbiile Clujului, locuitorii acestora și viața lor de zi cu zi. Operele timpurii ale artistului, care, cu câteva excepții, au fost până acum necunoscute publicului, ne înfățișează cu o sinceritate surprinzătoare o problemă socială importantă a Clujului de odinioară: șomajul și sărăcia exacerbate de marea criză economică.
Titlul expoziției noastre se referă la volumul de gravuri Liber miserorum [Cartea săracilor], apărut în 1935 la editura Minerva, care poate fi considerat ca un fel de sinteză a seriei cu tematică socială. Artistul a organizat cartea în șase capitole, dând astfel un fir narativ gravurilor sale. Între capitolele de introducere și încheiere găsim secțiunile denumite Gaudium [Bucurie], Labor [Muncă], Quies [Odihnă] și Tristitia [Tristețe]. În aceste gravuri, scenele cu teme sociale cunoscute din lucrările grafice mari se simplifică la câteva linii. În timp ce, în unele dintre desenele sale în cărbune și pasteluri artistul creează o atmosferă tulburătoare, încețoșată cu hașurarea cărbunelui, în gravurile sale această tensiune este creată de desenul subțire al liniei dominate de negrul plăcii gravate rar.
Operele care prezintă viața suburbiilor Clujului au fost grupate în sălile expoziției în conformitate cu cele șase capitole ale volumului Liber miserorum.
Prin intermediul lor avem ocazia să cunoaștem viața de zi cu zi a săracilor, să le vedem bucuria, munca pentru supraviețuire, odihna lor tihnită și tristețea lor lipsită de speranță.
Lucrările grafice individuale și xilogravurile produse în mod consecvent de artist între anii 1931 și 1935 constituie una dintre cele mai extinse serii din Transilvania și România dedicate tematicii sociale.
