Clujul, orașul școlii. „Descălecarea” iezuită.
„Orașul și academia. Colegiul iezuit din Cluj-Napoca, de la fondarea sa în 1581 până la reînființarea sa în 1698”, așa s-a numit turul ghidat în limba română susținut sâmbătă, 21 august, de Lukács József, muzeograf, istoric universitar. Organizator al acestei acțiuni a fost UBB la al cărei Muzeu de Istorie lucrează domnul Lukács. Formația sa culturală este una fericită. Asiduu și foarte orientat căutător de comori prin arhivele istorice, Lukács József știe bine ce și unde să caute, îi sunt la îndemână în principal studiile istorice serioase, pe care le vede la nivel european, erudiția îl conduce fără greș în a-și forma viziuni științifice asupra perioadelor și proceselor istorice. La toate acestea se adaugă un apetit nevulgarizator asupra anecdoticii din domeniul său de competență.
Toată suma asta de calități s-a întors însă împotriva sa la turul ghidat de vinerii. Publicul a fost atât de incitat de expunerea sa, încât l-a bombardat mult timp cu întrebări la tema prezentată, dar și conexe subiectului, iar domnul Lukács a răspuns cu răbdare iezuită. Și am folosit acest termen, pentru că despre iezuiți a fost vorba în turul de sâmbătă dimineața. Într-un „tur” care s-a desfășurat la demisolul Turnului Croitorilor, dar care a plimbat lumea prin secole și prin toată Europa, de la Roma la Cracovia.
S-au prezentat veduta lui Georg (Joris) Hoefnagel din albumul ”Civitates Orbis Terrarium” în care erau reprezentate cele mai importante orașe ale lumii între care și Claudiopolis, planul școlii iezuite de la Cluj, realizat de Massimo Milanesi, găsit în arhivele de la Roma, o gravură de la Amsterdam cu portretul Papei Grigore al XIII-lea care își trece între realizări și întemeierea Seminarului Pontifical și Regal de la Cluj, un portret al lui Antonio Posevino, membru de frunte al Ordinului Iezuit, cu misiuni în Italia, Franța, Suedia, Polonia, Rusia și Transilvania, care într-un raport secret, pe lângă informațiile amănunțite despre Transilvania anului 1583, sugera și o strategie de catolicizare a ereticilor (protestanți) și schismaticilor (ortodocși).
O schemă succintă edifică ce însemna Rațio Studiorum, regulamentul școlar, din toate instituțiile Ordinului Iezuit. Pe un panou de onoare apar marile personalități ale Academiei Claudiopolitane, apoi de la școala iezuită de Cluj-Mănăștur, cum nu sunt omise perioadele grele cum au fost expulzarea iezuiților din Transilvania, Boemia și Ungaria, distrugerea Colegiului de la Cluj. Expoziția se oprește la 1698, dar organizatorul și amfitrionul ei Lukács József a promis o continuare. Până atunci la demisol rămâne deschisă această parte, care este completată de un ghid doldora de informații, bogat ilustrat, editat în română, maghiară, germană și engleză.
Vom adăuga acum câteva aserțiuni care au dat savoare discursului și turului:
Încă de la înființarea Colegiului iezuit, locuitorii orașului s-au plâns că tinerii studioși veniți la Cluj scumpesc piața tuturor produselor.
Asemeni Covidului, epidemia de ciumă a oprit și ea procesul de învățământ.
Dacă Principele dorea să vină în vizită în orașul liber regesc Cluj, trebuia să trimită dinainte solii care anunțau când vine, cu cine vine, cât stă. I se pregătea o locuință la unul dintre cei bogați și era găzduit cum se cuvenea rangului. Tot ce se cheltuia în perioada șederii Principelui la Cluj pe mâncare, vin, reparații, hrana animalelor era notat, se trimitea la curtea regală și se scădea din impozitul datorat de oraș.
Orașul își alegea judele, dar și parohul, conducătorul bisericesc. Acesta nu venea prin repartiție.
Regula iezuită spunea clar: Nu există școală fără bibliotecă. Ca urmare, prima bibliotecă a Colegiului a avut câteva sute de cărți, în diverse limbi, în principal în latină.