Să ne jucăm ca să nu uităm
Copiii și adolescenții au fost poftiți joi, la Colegiul Teologic Unitarian „János Zsigmond”, să se joace un joc literar de societate, împănat cu imagini, menit să aducă în atenție o carte și pe cei care au făcut posibilă apariția ei. Jocul presupunea citirea pe roluri, depistarea și amplasarea corectă în cronologia operei a unor fragmente literare, care li se împart participanților la joc. Fragmentele erau din poemul epic ”Toldi” al lui Arany János și din traducerea în română de Gelu Păteanu. Se readucea în actualitate și punea astfel în valoare volumul apărut în 2018, ediție bilingvă. Participanților li se cerea un plus de atenție și implicare, un strop de drag de literatură, dorința de a aduce la viață, de a repune în actualitate, de a savura un poem epic de mari dimensiuni care azi ar putea părea căzut în desuetitudine.
Cine a fost Toldi Miklós? O persoană reală trecută în legendă, care a trăit între anii 1320 – 1390, nobil bihorean, cunoscut pentru faptele sale de vitejie, pentru statura impunătoare, un luptător care ajuns până în Italia. Fascinat de personalitatea lui, mânat de sentimente patriotice, și mai ales dorind să le propună contemporanilor un model și o pildă de implicare, curaj, eroism și jertfă de sine, poetul pașoptist Arany János a scris o amplă epopee istorico-literară cu un prolog și 12 cânturi.
Pretextul jocului a fost și cel de a evoca personalitatea lui Gelu Păteanu, mare prieten al literaturii maghiare, traducător în română a peste 70 de volume ale unor autori unguri din cele mai variate perioade. Traducerea sa în limba română a poemului „Toldi”‘ a fost publicată postum și a impresionat prin excepționalul simț plastic. O părere ar fi că în traducerea aceasta amplă Gelu Păteanu s-a folosit cum nu se poate mai potrivit, ingenios și creativ de vocea poetică, de imaginarul, de limbajul liric, și chiar de prozodia și metrica lui George Coșbuc. Poreclit de prietenii maghiari Gyalu, născut la Cluj, intelectual bilingv, a fost o personalitate complexă, fost deținut politic la Canalul Dunăre-Marea Neagră, condamnat pentru implicarea sa afectivă și declarațiile legate de revoluția anticomunistă din 1956 din Ungaria, autoexilat ca profesor de română în Secuime, permanent urmărit de Securitate. După 1990 s-a mutat la Budapesta, unde a predat la Universitate. S-a stins înainte de vreme, în 1995. Afirma despre sine „sunt deci european și nici nu pot să-mi amintesc de începuturile bilingvismului meu”.
Se întâlnesc așadar în volumul ”Toldi” din 2018 trei povești, fiecare eroică în felul ei, în felul secolului în care s-a întâmplat: cea a personajului lui Toldi, nobil european de anvergură în secolul al XIV-lea, a autorului Arany Janos, intelectual animat de idealurile revoluțiilor europene din 1948, și a traducătorului Gelu Păteanu, filolog bilingv din secolul XX, trăitor în Transilvania, în Estul măcinat de comunism.
Cel care a propus jocul literar de societate le poartă tustrei respect și admirație, de aceea ține să-i evoce prin procedee ludice în fața tinerilor. Domnia sa este Málnási Ferenc, profesor de maghiară și română, la Colegiul Teologic Unitarian „János Zsigmond”.