Una dintre ultimele programe ale Zilelor Culturale Maghiare din Cluj a fost plimbarea celor interesaţi pe strada Mihail Kogălniceanu, luni de la ora 11, cu călăuzirea istoricului local Asztalos Lajos.

Prezentarea bisericii şi a altor câtorva clădiri a transformat acest tur al străzii, al oraşului de patru ore sau altfel spus de cursă lungă într-o veritabilă călătorie în timp.

În privinţa originii numelui străzii (în uzura maghiară strada se numeşte strada Lupilor) – aşa cum este uzual – sunt mai multe presupoziţii. Una dintre ele spune că numele străzii a fost dată în vremea în care în această parte a oraşului nu a existat zid de protecţie şi astfel, din pădurile care se întindeau până în partea de sus a cimitirului Házsongárd, în nopţile de iarnă lupii se aventurau până aici. Conform unei alte opinii, aici se auzea cel mai bine urletul lupilor aflaţi în pădurea din apropierea oraşului.

În locul unde a fost casa profesorală a lui Apáczai Csere János astăzi se află Biblioteca Academiei. În beciul Bibliotecii au găsit probabil manuscrisele colegului lui Apáczai. Tot în această stradă a fost Convictus Nobilium cu stema conţilor Báthori cu dinţi de zmei şi multe alte clădiri cu istorie bogată, dintre care fiecare îşi are povestea sa – după cum ne-a relatat Asztalos Lajos.

Drept bonus, în itinerariu a fost inclus şi Turnul postăvarilor şi Bastionul tâmplarilor, aşa a reieşit cum a devenit strada Búza (Grâului) strada Virág (Florilor) după care şi-a recăpătat vechiul nume.