Asociaţia Farkas Gyula pentru Matematică şi Informatică este o instituţie de suport din cadrul secţiei maghiare a Facultăţii de Matematică şi Informatică a Universităţii Babeş-Bolyai.

Asociaţia a fost înregistrată ca persoană juridică la 21 ianuarie 2001 şi scopul său principal este dezvoltarea învăţământului în limba maghiară, organizarea activităţii de cercetare ştiinţifică în rândul profesorilor şi studenţilor, precum şi asigurarea condiţiilor necesare pentru perfecţionarea profesională a studenţilor, masteranzilor, doctoranzilor şi cadrelor didactice din cadrul Facultăţii de Matematică şi Informatică, dar şi îmbunătăţirea condiţiilor de trai ale acestora.

Unul dintre cele mai mari palate baroc din Ungaria, Palatul Regal de la Gödöllő, aflat în continuă dezvoltare, reprezintă o valoare remarcabilă din punct de vedere istoric şi arhitectural. Este un mediu în care pot coexista cu succes funcţiile culturale, turistice şi protocolare - toate lângă servicii prietenoase pentru familii. Construcţia clădirii se leagă de numele lui Grassalkovich I. Antal, unul dintre cei mai distinşi nobili maghiari din secolul XVIII, consilierul secret al Reginei Maria Tereza. Prin această întreprindere, Grassalkovich a creat un nou stil arhitectural în Regatul Maghiar.

Muzeul Haszmann Pál din Cernat funcţionează ca o unitate externă a Muzeului Naţional Secuiesc din Sfântu Gheorghe încă din 1973. În 1999 a primit numele fondatorului său, pedagogul Haszmann Pál (1902–1977).

Această instituţie este găzduită de curia Damokos Gyula şi în parcul şi grădina acesteia. Casele secuieşti, porţile secuieşti, moara de apă şi anumite elemente specifice ale moştenirii arhitecturale populare secuieşti îi conferă un aer de muzeu etnografic în aer liber.

Pe lângă muzeul în aer liber muzeul adăposteşte încă patru colecţii majore: cea mai importantă este expoziţia uneltelor şi maşinilor agricole vechi, care include maşini cu aburi, garnituri de treierat, tractoare, maşini de forţă motorizate, maşini pentru cultivarea solului, precum şi o serie de unelte agricole unice.

Muzeul Jósa András din Nyíregyháza este instituţia centrală a Directoratului pentru Muzee al judeţului Szabolcs-Szatmár-Bereg. Predecesorul legal al Directoratului pentru Muzee este Asociaţia de Arheologie a Judeţului Szabolcs, fondată la 1 decembrie 1868 în Nagykálló.

Fondatorii săi au fost Jósa András, medic, şi baronul Vécsey József, subprefectul judeţului. Aceasta a fost realizarea unui vis mai vechi, datorită iniţiativei primului şi cu sprijinul celui din urmă.

Ideea acestui muzeu, care s-a născut la Târgu Mureş, a apărut încă de la sfârşitul secolului 19, atunci când s-a înfiinţat Muzeul Industrial al Ţinutului Secuilor. Muzeul care, în perioada interbelică, a fost marcat de personalitatea lui Aurel Filimon şi care, după cel de al doilea război mondial, a funcţionat ca muzeu regional, dar şi complexul de instituţii din prezent sunt purtătoarele moştenirii sale.

În prezent, Muzeul Judeţean Mureş are şase departamente: Arheologie, Istorie, Etnografie şi Artă Populară, Artă, respectiv Protecţia Obiectelor de Artă. Instituţia are în administrare şi castelul Bornemisza din Gurghiu.

Una dintre ţintele preferate ale turiştilor care vizitează Budapesta este Hősök tere (Piaţa Eroilor) şi parcul Városliget. De aici se poate vedea în depărtare ansamblul de clădiri cu numeroase turnuri ale Muzeului Agriculturii. Muzeul este cel mai mare de acest gen din Europa şi a fost deschis publicului în 1897. Acest castel-fortăreaţă romantic proiectat de Alpár Ignác este vizitat anual de mai multe sute de mii de turişti, fiind botezată de budapestani după Cetatea Hunedoarei.

Muzeul Agriculturii dispune de o colecţie unică prin bogăţia sa, care reflectă istoria de peste o mie de ani a agriculturii din Ungaria. Colecţia include numeroase valori deosebite, cum ar fi un locomobil cu aburi care a ajuns în Ungaria în 1852.

Muzeul dispune de o colecţie extrem de bogată de machete şi modele. Vizitatorii muzeului au posibilitatea să admire colecţia de trofee a expoziţiei de vânătoare, printre care se află câteva care deţin recordul mondial.

Amenajarea primului Muzeu din Gheorgheni a început în 1902, în care, de-a lungul deceniilor, s-au adunat mai multe sute de obiecte de inventar, însă tot acest material a fost disrtus în 1944, în timpul războiului. La începutul secolului XX, o parte dintre piesele muzeale au fost donate de comunitatea armenească locală. Printre alţii, bunicul lui Tarisznyás Márton, pe atunci tânărul Tarisznyás János, a donat peste douăzeci de obiecte Societăţii muzeale, aflată în plină dezvoltare.

După schimbarea regimului, la 18 mai 1990, muzeul din Gheorgheni a fost botezat cu numele lui Tarisznyás Márton, pe care îl poartă oficial din 1994, anul în care şi-a redobândit independenţa.