Seria de evenimente organizate cu ocazia Zilelor Culturale Maghiare a adunat la Cluj-Napoca zeci de mii de clujeni şi turişti din ţară şi din străinătate. Valul de vizitatori a reprezentat o adevărată gură de aer pentru hotelierii clujeni.

După Festivalul de Film Transilvania din luna iunie, şi Zilele Culturale Maghiare au adus o creştere importantă a numărului de turişti care au vizitat Clujul.

Zilele Oraşului şi Zilele Maghiare încap în oraş, cu condiţia ca acestea să producă valoare şi să pună umărul la proiectul Cluj-Napoca – Capitală Culturală Europeană, susţin istoricii clujeni.

O dată convenţională sau una istorică pentru sărbătorirea oraşului? Clujeni au apreciat că festivităţile maghiarilor recent încheiate şi concentrate în jurul zilei de 19 august când Clujul a fost ridicat la rang de oraş au fost mai interesante decât festivităţile autohtone cu manele.

Secretarul de stat în Ministerul de Externe al Ungariei a declarat că ţara pe care o reprezintă sprijină Clujul pentru titlul de Capitală Culturală Europeană pentru că nu există alt oraş mai european decât Clujul, în zonă.În demersul său spre titlul de Capitală Culturală Europeană, Clujul este susţinut şi de Angela Merkel, oraşe din Franţa, Marea Britanie, Germania, Ambasada României în Austria şi alţii.

În ultima, adică cea de-a opta zi a celei de-a III-a ediţii a Zilelor Culturale Maghiare din Cluj a fost prezentată în premieră în Transilvania, pe scena mare din piaţa Unirii opera rock Zrínyi 1566. Spectacolul de aproape trei ore a fost scris şi regizat de Moravetz Levente.

În cursul ultimei zile din cadrul Zilelor Culturale Maghiare din Cluj, la 20 august s-a lansat cartea lui Murányi Sándor Olivér intitulată Zordok, samuraiul secui. În Cafeneaua Literară Bulgakov, gazda evenimentului a fost criticul literar Mészáros Sándor. Nu au fost lăsate fără comentariu nici criticile controversatei cărţi.

Una dintre ultimele programe ale Zilelor Culturale Maghiare din Cluj a fost plimbarea celor interesaţi pe strada Mihail Kogălniceanu, luni de la ora 11, cu călăuzirea istoricului local Asztalos Lajos.

Prezentarea bisericii şi a altor câtorva clădiri a transformat acest tur al străzii, al oraşului de patru ore sau altfel spus de cursă lungă într-o veritabilă călătorie în timp.

În ultima zi a celei de-a III-a ediţii a Zilelor Culturale Maghiare din Cluj, la 20 august, orele 19 publicul va putea viziona în piaţa Unirii opera rock „Zrínyi 1566” scrisă şi regizată de Moravetz Levente. Spectacolul cu peste o sută de personaje evocă evenimentele de la Szigetvár (Ungaria) din anul 1566.

Acest spectacol a fost prezentat pentru prima dată la Szigetvár, adică în locul unde se desfăşoară acţiunea operei, în 2009. Locaţia de atunci era atât de precisă, încât scena şi locul amenajat pentru public se afla chiar în acelaşi loc cu precizia metrilor ca şi locul în care pe vremuri, la 7 septembrie 1566 Zrínyi Miklós şi cei 500 de oameni rămaşi sub comanda sa au ieşit năvală din cetatea pe care turcii au ars-o.

Populaţia Clujului a sărbătorit în cadrul Zilelor Culturale Maghiare din Cluj cea de-a 696-a aniversare a ridicării Clujului la rang de oraş. Graţie fabricii de şampanie Törley, mulţimea adunată în strada Mihail Kogălniceanu a avut ocazia să sărbătorească conform numărului aniversar cu 696 de sticle de şampanie.

Duminică seara, de la ora 19 a avut loc seara de gală a Festivalului Internaţional de Dans Popular de Ziua Sfântului Ştefan, ediţia a XIV-a, pe scena mare din piaţa Unirii.

Volumul de studii al mai multor autori intitulat Laureaţi ai premiului Şampania recitiţi a fost lansat de către istoricul literar Lajos Kántor, membru fondator al comisiei care acordă premiul Şampania şi Imre József Balázs, editorul cărţii, pe terasa Casa Pisicilor a cafenelei Bulgakov.