Miercuri, 15 august, ora 19:00 - Biserica Evangelică-Lutherană

Interpretează:
Bartha Lajos – vioară, membru al Filarmonicii de Stat din Târgu Mureş, fondator al fostului cvartet Bartha Vonósnégyes;
Szövérdi Csilla - vioară, Membru al Filarmonicii de Stat „Transilvania” din Cluj;
Kostyák Előd – violoncel, solistul la violoncel al operelor maghiare din Cluj, fondator al fostului cvartet Bartha Vonósnégyes;
Antal Attila - contrabas, membru al Operei Maghiare de Stat din Cluj

Program:
    Rossini: Sonată în C major
    Kodály: Duo pentru vioară şi violoncel
    Boccherini: Trio în C major pentru două viori şi un violoncel, op. 44
    Borodin: Trio în G minor pentru două viori şi un violoncel
    Rossini: Sonată în G major

Clujul este în mod tradiţional o citadelă a muzicii în grup. Societatea de Muzică din Cluj înfiinţată de Brassai Sámuel în secolul 19  popularizat în oraş bucuria muzicii în grup. Mai târziu, ca urmare a activităţii sale de organizator profesionist de concerte, publicul din Cluj a avut posibilitatea de a asculta muzicieni de legendă precum Fritz Kreisler, Pablo Casals, Reiner Frigyes, Emil Sauer, Wilhelm Backhaus, Julius Klengel, Szigeti József, Dohnányi Ernő, Jan Kubelík, Leopold Godowski, Cvartetul Waldbauer-Kerpely sau Cvartetul de la Bruxelles.

Atelierul de Muzică de Cameră din Cluj nu se doreşte a fi un epigon al Societăţii de Muzică, ci doreşte să asigure un cadru organizat, o stagiune de muzică de cameră deschisă, fără vacanţă de vară, pentru membrii şi invitaţii cele trei orchestre simfonice din Cluj: Orchestra Filarmonică, Opera Română şi Opera Maghiară.

Fondatorii Atelierului: KOSTYÁK Előd, preşedinte, violoncelist, solist adjunct la Opera Maghiară din Cluj, prim-solist violoncelist la Opera  Română din Cluj; dr. Erich TÜRK, vicepreşredinte, organist şi ţambalist, profesor la Academia de Muzică din Cluj Kolozsvári; și Rafael BUTARU, secretar, violonist, concertmaestru la Opera Română din Cluj.

Scopul Atelierului este reînvierea unei mode de pe vremuri, dragostea faţă de muzica de cameră, precum şi de a pune bazele unei noi tradiţii în rândul noilor generaţii de muzicieni şi melomani. Pe termen mediu, scopul său este ridicarea orchestrelor clujene la nivelul celor europene prin efectul benefic al muzicii în grup. Pe termen lung ne-am propus să dezvoltăm o cultură a orchestrelor a cărei baze trebuie puse cel târziu în perioada liceului, prin foarte multă muzică de cameră, dar şi prin eficientizarea şi modernizarea sistemului de învăţământ muzical; acest lucru ar putea fi benefic oraşului şi în dezvoltarea turismului cultural, prin organizarea de concerte, festivaluri.