Începând cu acest an s-a înfiinţat bursa Tibor Bálint – a anunţat Emese Egyed luni dimineața, în cadrul festivităţilor de deschidere a Zilelor Culturale Maghiare din Cluj. Bursa a şi fost acordată Gizellei Kovács din Frumoasa în cadrul evenimentului intitulat Clopotele bat pentru Cluj. Emese Egyed ne-a mai informat că bursa valorează 180 000 de forinţi pe an, sumă care va fi oferită în fiecare an de Asociaţia de Prietenie Tibor Bálint.

După părerea doamnei consul Edina Simon, Zilele Culturale Maghiare din Cluj sunt un eveniment important şi datorită faptului că pun un accent tot mai mare pe încercările de a face cultura maghiară clujeană cunoscută şi iubită în rândul comunităţii române din Cluj, dar şi datorită faptului că oferă tinerelor talente posibilitatea de a se manifesta.

Istoricul de teatrul József Kötő a spus în discursul său că Zilele Culturale Maghiare din Cluj îşi propun să conştientizeze că lumea se află aici, în Clujul care ne este cămin.

În cadrul evenimentului, clopotul memorial a fost tras de Gizella Kovács, câştigătoarea bursei Tibor Bálint, după care a luat cuvântul Balázs Gergely, organizatorul principal al Zilelor Culturale Maghiare din Cluj: „Eu cred că Zilele Culturale Maghiare din Cluj sunt un turn virtual pe care acum trei ani am reuşit să îl construim şi care ne conectează cu cei ce sus, poate chiar şi Tibor Bálint, aud sunetul acestui clopot. Chiar de la începuturile creştinătăţii clopotul este un instrument oficial, instituţional al semnalării, al comunicării care poartă întotdeauna un mesaj. Cred că evenimentul intitulat Zilele Culturale Maghiare din Cluj şi-a îndeplinit această misiune şi că toată săptămâna pe care-o avem în față este un sunet de clopot simbolic."

O expoziție spectaculoasă prin felul în care s-au completat cei doi artiști a fost vernisată la Muzeul de Artă luni după-amiază, în cadrul Zilelor Culturale Maghiare din Cluj. Mátyás László și Lőrincz Gyula, doi plasticieni plini de forță și originalitate, au prezentat lucrări de artă figurativă, repsectiv de artă procesuală. Primul a expus portrete feminine cu o cromatică foarte caldă, pe hârtie procesată manual, al doilea a preferat printuri de mari dimensiuni, ce reproduceau compoziții volumetrice, aflate și ele în sala de expoziție. Combinația dintre alb-negrul printurilor, albul pieselor cu volum și culorile plăcute ale portretelor a dat o amprentă specială evenimentului.

Gala de deschidere a Zilelor Culturale Maghiare a umplut sala Operei Maghiare de Stat din Cluj luni seara. Alături de spectatori, în sală s-au aflat numeroși politicieni din România și oficiali ai Guvernului Ungariei. Splendidul concert al soliștilor și orchestrelor Operei Maghiare și Filarmonicii de Stat ”Transilvania”, cu lucrări de Liszt, Kodály Zoltán, Bártok, a cucerit publicul, care a ovaționat interpretarea. Pauzele dintre bucățile muzicale au fost dedicate discursurilor dedicate Zilelor Culturale Maghiare.

”Zilele Culturale Maghiare din Cluj sunt o demonstrație a multiculturalismului”, s-a remarcat în mesajul primarului Emil Boc, ideea fiind apoi repetată de majoritatea vorbitorilor.

”Ceea ce facem azi împreună este un lucru major”, a ținut să spună și președintele Consiliului Județean, Horea Uioreanu, care i-a caracterizat pe colegii săi maghiari din Consiliu ”nu doar niște colaboratori, ci niște prieteni”.

Secretarul de stat pentru cultură din Ungaria, L. Simon László, a oferit sprijinul guvernului maghiar pentru proiectul Clujului de a deveni Capitală Culturală Europeană, dar a făcut publică, în premieră, dorința de a avea la Cluj un Institut Cultural Maghiar, așa cum există acum la București, solcitând pentru aceasta sprijinul autorităților clujene.

”Clujul este centrul lumii pentru noi, ardelenii”, a precizat primarul de la Sfântu Gheorghe, Antal Árpád, care a adus un adevărat omagiu orașului, la fel ca și președintele Partidului Popular al Maghiarilor din Transilvania, Toró Tibor, care a lăudat proiectul Zilelor Culturale Maghiare.

Europarlamentarul László Tőkés a ținut să mulțumească autorităților locale și județene pentru sprijinul acordat acestui eveniment. ”Trebuie să vorbim împreună despre un modus vivendi în spirit european”, a spus el, făcând trimitere la coabitarea dintre valoni și flamanzi din Belgia, dar și la spiritul olimpic. La același model olimpic s-a referit și președintele UDMR, Kelemen Hunor, în discursul său, în care le-a urat tuturor ardelenilor să se înțeleagă între ei.