 Gergely Balázs, Eckstein-Kovács Péter, Kántor Lajos şi Kónya-Hamar Sándor au fost cei care au stat la masa discuţiilor în cadrul Zilelor Culturale Maghiare din Cluj să discute despre politica maghiară clujeană de după ’89. Conform spuselor lui Kántor Lajos din 1989 încoace s-a schimbat atmosfera, şi nu numai într-un sens pozitiv, în special în ceea ce priveşte politica sau politica clujeană privind maghiarii, pentru că după schimbarea din ’89 toţi cei care şi-au asumat un rol politică în viaţa politică reîncepută au fost puşi în lumina reflectoarelor.
În ’89 maghiarii aveau o asemenea autoritate, încât reprezentanţii lor erau prezenţi la toate forurile importante şi la începutul anilor ’90 în Cluj s-a reuşit reinstaurarea celor trei şcoli maghiare, ceea ce la Târgu Mureş s-a înfăptuit doar după un timp îndelungat. După părerea lui Kántor, Clujul este oraşul care nu trebuie abandonat sub nici un chip de maghiari, iar cel care va abandona Clujul, va renunţa şi la viitorul maghiarilor din Transilvania.
Despre situaţia de atunci a administraţiei locale clujene, Kónya Hamar Sándor a explicat că în ’90 credeau că toate lucrurile se vor desfăşura conform aşteptărilor şi speranţelor lor. Dar după 15 martie erau şanse ca situaţia să explodeze şi aici. Clujul urma în seria începută de Satu Mare şi Târgu Mureş la 25 martie. Dar între timp la 15 martie s-a organizat la Budapesta marea întâlnire româno-maghiară. Fiind anunţat despre evenimentele de la Târgu Mureş, Balázs Sándor a revenit în ţară, a stat la masa tratativelor cu liderii români şi au încercat să prevină catastrofa. Chiar dacă la Cluj nu s-au continuat evenimentele de la Târgu Mureş, totuşi a survenit o ruptură, românii şi-au pierdut încrederea, pentru că erau şi unele zvonuri că vrem să despărţim Transilvania de România şi vom da afară pe cei de naţionalitate română de la locurile lor de muncă. Kónya a mai spus că preţul plătit pentru ultimii 20 de ani este palpabil. Prima mare uimire a sa a fost recensământul din 2002, când şi-a dat seama că în 10 ani 200000 de maghiari au părăsit Transilvania. Dacă am făcut politică bine, dacă am semnalat că suntem şi vom fi prezenţi pe aceste meleaguri, trebuie totuşi să ne gândim cum s-a putut întâmpla să dispară 500000 de maghiari din Transilvania.
Gergely Balázs a spus că nu este sigur că 50000 de maghiari înseamnă o comunitate şi că pătura care trăieşte în comunităţi este tot mai subţire. Preşedintele organizaţiei judeţene a Partidului Popular Maghiar a spus despre situaţia actuală că vorbim doar de o comunitate de cinci-zece mii de oameni, restul de 40000 de maghiari sunt şi ei maghiari, dar nu sunt membrii activi ai comunităţii maghiare. Gergely a mai spus că deşi politica la nivel de stat a zădărnicit cooperarea dintre cele trei partide la Cluj, el personal a simţit intenţiile bune de deschidere pentru o astfel de convieţuire. Gergely şi-a exprimat şi dorinţa ca Partidul Popular să se întărească în asemenea măsură, încât să fie luată în seamă la modul serios, şi dacă acest lucru se va întâmpla, atunci partidele se pot completa una pe cealaltă, ceea ce va fi în folosul comunităţii.
Eckstein Kovács Péter a spus că oraşul are nevoie să se dezvolte, ceea ce nu înseamnă că trebuie să fie asemănătoare New York-ului. Ci oraşul trebuie să fie atrăgător pentru cei care doresc să se mute aici. Clujul trebuie să fie un oraş bazat pe cunoaştere. A mai spus că aici, la Cluj trăim printre români şi pentru el personal nu este o problemă să comunice cu românii, chiar este ceva natural, convieţuind cu ei în acelaşi oraş. |
