Cluj – Oraș maghiar? – s-a prezentat blogul Reflektórium |
Clujul este citadela cosmopolitismului maghiar transilvan – a declarat politologul Bakk Miklós în Cafeneaua Insomnia la începutul dezbaterii care a urmat prezentării blogului Reflektórium. Cu ocazia dezbaterii celor patru blogeri a devenit evident că trăim în lumi paralele, dintre care una este lumea în care trăiesc maghiarii din Ardeal și o cu totul altă lume este cea în care trăiesc românii ardeleni.
Papp Attila Zsolt a spus/declarat/susținut că se pot număra clujenii get-be-get, acest lucru arătând modficările produse în structura elitei clujene, ale căror rezultat este că maghiarii de aici încep repede să se enclavizeze, dacă nu există o compensare a intelectualilor? din Banat, Partium și secuime care să vină la Cluj.
În opinia lui Szántai János la concertul Edda organizat în cadrul zilelor culturale clujene au fost prezenți circa 20 000 de persoane care a depășit recordul de anul trecut. În opinia lui Szántai acest lucru nu a fost o demonstrație de forță și pentru dânsul a fost o surpriză prezența periferiei la concert, deși acest fenomen poate fi explicat și datorită epocii „lagzilajcsi” din viața lui Pataki Attila.
Fall Sándor a rememorat o scriere de a sa apărută acum doi ani pe blogul Reflektórium după ediția de atunci a Zilelor Culturale Maghiare din Cluj. Fall a declarat că după prima ediție a Zilelor Culturale Maghiare din Cluj a apărut un articol de publicistică în care autorul a fost de părere că partea negativă a manifestării a fost prezența redusă a românilor și și-a exprimat nedumerirea în privința societăților diferite în care noi, românii și maghiarii trăim.Sibiul a fost prezentat ca un exemplu pozitiv, deoarece acolo sașii și românii conviețuiesc pașnic împreună, iar românii fac reclamă culturii săsești/saxone. În opinia consilierului local Csoma Botond între sași și români nu au fost niciodată tensiuni foarte accentuate așa cum sa întâmplat între maghiari și români.
În pledoaria sa Karácsonyi Zsolt a arătat că trebuie să ”producem” și oameni care știu să facă rost de bani, iar apoi acești oameni trebuie atrași către înalta cultură. Csoma Botond a declarat că în meseriile cu profil real mai mulți se integrează între români, dar acest lucru/fenomen nu înseamnă neapărat, că acești oameni își pierd identitatea maghiară, dar având în vedere că au mai multe puncte de contact cu societatea română sunt mai puțin închiși. În același timp conform consilierului local nu există o comunicare potrivită între elita politică și cea economică, una dintre cauze este posibil să fie faptul că în anii 90 mulți dintre cei care și-au asumat un rol politic erau intelectuali din domeniul științelor umaniste. |