În ziua de sâmbătă a Zilelor Culturale Maghiare din Cluj a fost lansată cartea lui Orbán János Dénes intitulată Şi eu sunt Alexandru. De fapt: cartea a fost lansată de autorul însuşi („nu am chemat moderator pentru că ei întreabă întotdeauna prostii, iar eu sunt nevoit să le răspund prostii”). De fapt: este incert cine este autorul cărţii, căci conform propriei mărturii a lui Orbán János Dénes el a făcut „reciclare” culturală.

„Astăzi vom prezenta o carte cu totul şi cu totul excepţională, din câte ştiu eu, aşa ceva nu s-a scris încă: peste tot în lume tot mai mulţi se ocupă de reciclare, adică din deşeuri se fac lucruri noi. Asta s-a întâmplat şi în această carte” – a dat tonul Orbán János Dénes. Şi într-adevăr, după ce ani de-a rândul a redactat manuscrisele unor poeţi (autopropuşi) destinate unor publicaţii literare şi respinse de acestea, a adunat dintre aceste poezii respinse pe cele mai pline de chici, pe cele mai ciudate. În unele cazuri a scris şi poezii-răspuns la acestea, apoi le-a aranjat tematic şi aşa s-a născut volumul Şi eu sunt Alexandru.

Şi de ce toate acestea? Dacă ar fi ca cei mai profesionişti zece poeţi maghiari contemporani să se adune laolaltă – ne relatează Orbán János Dénes – nici dacă îşi dau toată silinţa nu ar putea scrie „idioţenii atât de interesante” ca „o casnică din Szeged care este apucată de inspiraţie după ce toată familia sa a adormit”.

După asemenea argumente alese, audienţa a ascultat cu urechile cunoscătorului istorisirea operaţiei de hemoroizi din spitalul CFR, povestea de dragoste neîmplinită dintre Lună şi şoarece, a pseudo-dumnezeului care manipulează forţa gravitaţională după bunul său plac şi alte asemenea poeme având teme care mai de care mai absurde. Iar casnica din Szeged era doar începutul rândului, căci printre autori s-au aflat şi un croitor angajat la un teatru sau un mecanic de locomotivă pensionat. Şi putem spune că toţi au creat nişte capodopere: dovada cea mai elocventă a acestui fapt este că toţi ascultătorii râdeau în hohote, unii răsturnând în râsul lor chiar şi sticlele de bere pe care le savurau, singurii care poate aveau motive să se ruşineze au fost comedianţii stand-up ale Zilelor Culturale Maghiare din Cluj...