Vineri, 22 august, 17:00

Locație: Reduta/Muzeul de Etnografie (Memorandumului 21.)

Bine aţi venit la Salonul Clujean!

Acesta este evenimentul care vă propune un inedit arc peste timp cu autori din sec. al 19-lea până în zilele noastre. Ce anume au în comun aceşti oameni? Clujul. Societatea de Muzică din Cluj, înfiinţată în 1889 de ultimul erudit ardelean, Sámuel Brassai, cu scopul de a reuni iubitorii muzicii de cameră, a devenit într-un timp scurt un simbol al oraşului. Evocăm atmosfera saloanelor clujene de odinioară prin acrobaţiile spectaculoase ale încântătorului lăutar, uneori supărat, din ,, Rapsodia ungară’’ de David Popper, precum şi prin reconstituirea şlagărelor vremii, cum ar fi,, Dansurile ungare’’ de Brahms sau ,, Csárdás obstiné’’ de Liszt.

Compozitorii acestora din urmă au creat evenimente clujene de mare răsunet, fiind protagoniştii unor concerte organizate la sala mare a Redutei (actualul Muzeu Etnografic al Transilvaniei) locaţie care va găzdui şi Salonul Clujean. Acelaşi Salon care aflându-se acum în sec. XXI ţine neapărat să prezinte lucrări sau fragmente din opusurile contemporanilor noştri, ale unor clujeni faimoşi care au intrat deja în istoria postmodernă a muzicii. Astfel, domnul György Selmeczi a compus o lucrare dedicată acestui eveniment : putem fi martorii auditivi ai unei premiere mondiale, a primei audiţii absolute a lucrării „O promenadă clujeană” (având două mişcări:,, Figurile noastre din Parcul Central’’, respectiv ,, Sarcinile înnorate ale Cetăţuii’’).

Maestrul György Orbán ne-a onorat cu nobilul gest de a face un aranjament din piesa intitulată „Dolor” din ciclul „Dansuri de curte” original concepută pentru orchestră de coarde, inspirată din atmosfera pieselor muzicale ale Codex Caioni. ,,Dolor’’ este un Stabat Mater, un cântec religios vechi de origine barocă despre Maica Domnului indurerată, ajuns de la Cluj la Șumuleu Ciuc.

Spiritul Clujului de odinioară va deveni aproape palpabil prin însuşi instrumentul pe care vor răsuna melodiile de altădată, precum şi cele ale (să ştiţi!) melodioasei contemporaneităţi. Este vorba de violoncelul construit de Christian Neubauer la Buda, în anul 1835, aflat în custodia Episcopiei Unitariene, care printr-un gest generos ne-a pus la dispoziţie această presupusă proprietate a lui Brassai.

Vom încheia Salonul Clujean cu trei piese din ,,Divertismentul I’’ pentru coarde de magnificul compozitor budapestan de la începutul veacului XX Leo Weiner, în varianta violoncel-pian, după cum urmează : Dansul vulpii, Învârtita de pe Mureş, respectiv Bătuta.

Protagoniştii concertului sunt doi la număr. Pianistul Gábor Valentiny, născut la Budapesta, stabilit la Malmö, Suedia, are conexiuni clujene : fratele străbunicului domniei sale, Antal Valentiny, fusese directorul Bibliotecii Universităţii din Cluj între anii 1940 – 42. După studii la Budapesta şi la Miskolc, Gábor Valentiny a urmat cursuri de perfecţionare în arta pianisticii, absolvindu-şi masteratul la Academia de Muzică din Malmö.

O vastă activitate profesională va fi începută la Miskolc, fiind asistent universitar la Institutul „Béla Bartók” din cadrul Universităţii din Miskolc, iar mai târziu, corepetitor la Corul şi Orchestra Universităţii din Malmö. Ȋn prezent, pe lângă onorarea agendei sale concertistice, Gábor Valentiny este Project Manager al Orchestrei Simfonice din Malmö.

Violoncelistul Előd Kostyák, cunoscut publicului meloman, s-a născut al 6-lea băiat din familia clujeană care a dat lumii muzicieni renumiţi. După absolvirea Academiei de muzică „Gh. Dima”, s-a stabilit în Ungaria. După 14 ani, a revenit în oraşul natal. Tată a doi copii, Gergő şi Anna, în prezent este prim-violoncelistul celor două opere clujene, Maghiară şi Română. Ȋn compania altor doi muzicieni clujeni, a clavecinistului şi organistului Erich Türk, respectiv a violonistului Rafael Butaru, este fondatorul Asociaţiei Atelierul Cameral Clujean, organizatoarea Festivalului Internaţional de Muzică de Cameră deCAMERon.