Foto: Dan Bodea
O poartă realizată din 600 de paleţi, cu o înălţime de opt metri şi lăţime de şase metri, amplasată la capătrul străzii Potaissa, dinspre strada Universităţii, a devenit una dintre atracţiile Zilelor Culturale Maghiare.
Proiectată de arhitectul Maczalik Arnold, poarta reprezintă stema veche a Clujului, de altfel simbol şi logo al Zilelor Culturale Maghiare. Construcţia a fost amplasată pe strada Potaissa unde începând de astăzi, 19 august, s-a deschis şi Târgul Meşteşugarilor. Din momentul în care a fost ridicată, poarta a atras privirile a sute de trecători, marcând în acelaşi timp un moment important în istoria oraşului: la 19 august 1316, Carol Robert de Anjou a acordat Clujului privilegii de oraş, ceea ce a contribuit la accelerarea dezvoltării localităţii.
Foto: Dan Bodea
Ulterior a început construcţia vechii biserici gotice, în locaţia în care se află în prezent biserica Sf. Mihai, Piaţa Mare, străzile din jurul actualei pieţi centrale, Oraşul Nou din afara Vechii Cetăţi, apoi claustrul dominican din Cetatea Veche, primăria veche, claustrul şi biserica franciscană de pe strada Kogălniceanu, respectiv, în acelaşi timp, prima unitate de îngrijire a bolnavilor şi spitalul destinat săracilor. Au fost construite poduri peste Someş şi Canalul Morii, iar morile construite pe malurile lor măcinau cerealele recoltate din hotarul oraşului. Livezile şi viile de pe dealurile din nord şi sud acopereau necesarul de fructe şi vin al locuitorilor, iar viticultorilor le asigurau venituri considerabile prin intermediul crâşmelor. Justiţia, având la dispoziţie temniţa, locuri de pedeapsă şi execuţie proteja bunurile şi viaţa locuitorilor.
Pe durata Zilelor Culturale Maghiare, târgul meşteşugarilor de pe strada Potaissa va fi deschis între orele 10.00-20.00. Trecătorii pot cumpăra produse tradiţionale aduse de comercianţi din judeţele Harghita, Covasna sau Mureş şi pot vizita standurile de antichităţi. Pe stradă au fost amplasate şi terase unde publicul se poate odihni şi savura băuturi reci.
O poartă realizată din 600 de paleţi, cu o înălţime de opt metri şi lăţime de şase metri, amplasată la capătrul străzii Potaissa, dinspre strada Universităţii, a devenit una dintre atracţiile Zilelor Culturale Maghiare.
Proiectată de arhitectul Maczalik Arnold, poarta reprezintă stema veche a Clujului, de altfel simbol şi logo al Zilelor Culturale Maghiare. Construcţia a fost amplasată pe strada Potaissa unde începând de astăzi, 19 august, s-a deschis şi Târgul Meşteşugarilor. Din momentul în care a fost ridicată, poarta a atras privirile a sute de trecători, marcând în acelaşi timp un moment important în istoria oraşului: la 19 august 1316, Carol Robert de Anjou a acordat Clujului privilegii de oraş, ceea ce a contribuit la accelerarea dezvoltării localităţii.
Foto: Dan Bodea
Ulterior a început construcţia vechii biserici gotice, în locaţia în care se află în prezent biserica Sf. Mihai, Piaţa Mare, străzile din jurul actualei pieţi centrale, Oraşul Nou din afara Vechii Cetăţi, apoi claustrul dominican din Cetatea Veche, primăria veche, claustrul şi biserica franciscană de pe strada Kogălniceanu, respectiv, în acelaşi timp, prima unitate de îngrijire a bolnavilor şi spitalul destinat săracilor. Au fost construite poduri peste Someş şi Canalul Morii, iar morile construite pe malurile lor măcinau cerealele recoltate din hotarul oraşului. Livezile şi viile de pe dealurile din nord şi sud acopereau necesarul de fructe şi vin al locuitorilor, iar viticultorilor le asigurau venituri considerabile prin intermediul crâşmelor. Justiţia, având la dispoziţie temniţa, locuri de pedeapsă şi execuţie proteja bunurile şi viaţa locuitorilor.
Foto: Dan Bodea
Pe durata Zilelor Culturale Maghiare, târgul meşteşugarilor de pe strada Potaissa va fi deschis între orele 10.00-20.00. Trecătorii pot cumpăra produse tradiţionale aduse de comercianţi din judeţele Harghita, Covasna sau Mureş şi pot vizita standurile de antichităţi. Pe stradă au fost amplasate şi terase unde publicul se poate odihni şi savura băuturi reci.
Foto: Dan Bodea
