Primarul oraşului Pécs, Páva Zsolt şi reprezentanţii Primăriei Cluj-Napoca şi ai Asociaţiei Cluj 2021 - Capitală Culturală Europeană şi-au prezentat garanţiile de colaborare în următoarea perioadă în sensul scrierii şi implementării cadrului de proiect pentru obiectivul clujean din 2021. Întâlnirea „Înfrăţirea Cluj- Pécs din perspectiva candidaturii Clujului la titlul de Capitală Culturală Europeană 2021” a avut loc la Universitatea Sapientia, fiind organizată de Asociaţia Clujul Comoară.

Primarul din Pécs le-a împărtăşit omologilor săi din România din provocările, dar şi din obstacolele pe care le-a avut de trecut oraşul său din Ungaria pentru a fi selectat în 2010 drept una din Capitalele Culturale Europene. „Datorită poziţionării sale, Pécs-ul a fost prezentat ca o legătură între Balcani, fosta Iugoslavie şi restul Ungariei şi Europei de Vest. De asemenea, am insistat asupra faptului că adăpostim nu doar cultura maghiară, ci şi culturile altor naţionalităţi, cum sunt şvabii. Experţii UE au primit foarte bine aceste prezentări ale noastre”, a spus Páva Zsolt. De altfel, deviza sub care candideaza Clujul "East of West" – o sintagmă care sugerează o întâlnire a culturilor, este apropiată de formula câştigătoare cu care s-a asociat oraşul înfrăţit din Ungaria şi anume „Pécs - Fără graniţe”.

Primarul Páva Zsolt a vorbit şi despre importanţa implicării comunităţii locale în proiectul de candidatură al Clujului: „Dacă locuitorii sunt implicaţi, atunci ei se vor identifica cu programul, iar acest sprijin al comunităţii locale este foarte important”.

Directorul executiv al Asociaţiei Cluj-2021 Capitală Culturală Europeană Florin Moroşanu a insistat asupra nevoii ca municipiul Cluj să primească această distincţie: „Avem nevoie de Cluj Capitală Europeană pentru a da sens acestei comunităţi clujene, avem nevoie de el ca să o facem mai funcţională, să construim pentru ea lucruri care să-i definească viitorul. East of West este răspunsul unui oraş din Est care în evoluţia sa a fost influenţat de civilizaţia occidentală. Şi nu vorbim aici de simboluri antagonice care se întâlnesc aici, ci de simboluri care se completează unul pe celălalt. Suntem mândri că suntem estici. În ceea ce priveşte colaborarea cu oraşul Pécs, pot să spun că am devenit conştient de forţa extraordinară pe care o au oraşele înfrăţite în cursul colaborării noastre din ultimii 3 ani”, a punctat Moroşanu.

El a prezentat şi calendarul candidaturii pentru anul 2014: la sfârşitul lunii septembrie, comunitatea clujeană va afla care sunt liniile de program pe care se intenţionează să se construiască proiectul de candidatură, iar la finalul anului, Asociaţia va prezenta proiectele şi bugetele necesare candidaturii propriu-zise.

Reprezentanta Primăriei Cluj-Napoca, viceprimarul Horváth Anna a spus că adevăratul scop al proiectul de candidatură al municipiului la distincţia de Capitală Culturală este sudarea comunităţilor conlocuitoare şi deschiderea culturală. „Una dintre problemele pe care le mai întâmpinăm este faptul că nu există comunicare între culturi. În Cluj, unde există mai multe religii, această comunicare s-ar putea face inclusiv prin proiecte ecumenice”, este de părere Horváth Anna.

La întâlnirea bilaterală a participat, printre alţii, şi consulul general al Ungariei la Cluj, Magdo Janos. Evenimentul a fost urmat de prezentarea „Milano sub lupa mondială – prezenţa maghiară la expoziţia mondială de la Milano” susţinută de comisarul guvernamental din Ungaria, Szőcs Géza.

Proiectul Zilele Culturale Maghiare din Cluj susţine candidatura oraşului Cluj la titlul de Capitală Culturală Europeană 2021.