Zeci de mii de clujeni au celebrat duminică, 24 august, în Piața Unirii cea de-a cincea ediție a Zilelor Culturale Maghiare. Gala de închidere a adus pe scenă o producție spectaculoasă a ansamblului ExperiDance, intitulată “1001 de ani”.

Péter Szijjártó, secretar de stat în cadrul Ministerului Afacerilor și Economiei Externe al Ungariei, a vorbit publicului adunat în piața centrală a orașului și a dat asigurări despre politica de cooperare dintre guvernele român și maghiar în ceea ce privește fortificarea comunității de maghiari din România.

“A fi maghiar în Cluj este de invidiat, și de la Budapesta și de la Győr și chiar din Toronto. Guvernul maghiar este mândru că a sprijinit organizarea Zilelor Culturale Maghiare în fiecare an. Nu exagerez spunând că deja trăim într-o lume nouă, iar noi cei din Europa Centrală avem un obiectiv comun acela de a deveni câștigători în această lume care se prefigurează. Răspunsul e foarte simplu: numai împreună și numai cu ajutorul colaborării și cooperării dintre țările noastre. Cel mai bun exemplu al acestei cooperări sunt Zilele Culturale Maghiare”, a punctat Szijjártó.

El a anunțat în premieră la Cluj că în perioada următoare legăturile dintre România și Ungaria for fi ranforsate prin deschiderea a 12 noi treceri de frontieră.

Din partea Prefecturii Cluj a vorbit subprefectul Dan Codreanu care le-a mulțumit organizatorilor Zilelor Culturale Maghiare pentru ceea ce au făcut pentru Cluj. “Sunt trist pentru că se încheie azi și sunt impresionat de cât efort au depus toți acești oameni”, a afirmat Dan Codreanu

 “Acest oraș merită mai mult decât să fim doar toleranți unii cu ceilalți”, a declarant  viceprimarul Anna Horváth, reiterând ideea că Zilele Culturale Maghiare sunt un liant care leagă poduri între culturile română și maghiară și care dărâmă zidurile etnice.

Gergely Balázs, organizatorul principal al Zilelor Culturale Maghiare, i-a invitat pe scenă pe Sánta Levente, directorul evenimentului și Szabó Lilla, directorul de programe. “Există o zicală indiană: Nu moștenim pământul de la strămoși, ci îl împrumutăm de la copiii noștri. Așa este. Iar pentru noi toți, Clujul este micul nostru Pământ. Parafrazând, nu moștenim Clujul de la strămoși, ci îl împrumutăm de la copiii noștri. Poate mulți dintre noi nu ne-am născut aici, nu avem rădăcini aici. Dar toți am devenit clujeni. Toți suntem copiii adoptați ai Clujului. Strămoșii noștri ne-au lăsat moștenire frumosul Cluj vechi, capitala Transilvaniei. Iar noi toți avem o datorie, o responsabilitate comună față de copiii noștri: trebuie să muncim pentru a le oferi un Cluj cel puțin la fel de frumos ca cel pe care l-am primit. Atunci vom fi împliniți”, a rostit Gergely Balázs în fața mulțimii.

Spectacolul de închidere a debutat cu o ploaie mocănească, însă spectaculozitatea momentelor de pe scenă au făcut ca ploaia să fie doar o parte din scenariu. Recitalul de dans al celor de la ExperiDance al cărui coregraf este Román Sándor a arătat în 21 de tablouri, istoria maghiarimii de la descălecat până în prezent. Pe fundalul muzical, printre altele, au putut fi recunoscute și bucăți din folclorul românesc, de la învârtite din zona Mureșului și din zona Voivodeni la Călușar și la elemente din zona Sic și Chimitelnic. Seara s-a încheiat cu un foc de artificii.